@AlexH din pacate "cresterea economica" nu e resimtita si in nivelul de trai al romanilor.
Iar afirmatiile alea cu cele mai mari cresteri din Europa lasa-le pentru statistica.
Presupunem ca un neamt castiga 2000 euro (9000lei) si un roman 3000lei. Salariul nematului creste cu 3% (270 lei) iar al romanului creste cu 6% (180 lei).
Procentual cresterea a fost dubla, dar in valori absolute cresterea a fost mai mica.
Vazuzem un comentariu foarte interesant pe tema salarilor chiar astazi.
Daca in orasele mai mari se mai misca cat de cat ceva.. in orasele mici si la sate e cam jale.
Acolo salariul minim si bonurile de masa era cam tot ce putea sa ofere afacerea de acolo. Nu exista completare in plic, cu bani negri. Discutam de cam 1000 de lei, net (bani si bonuri de masa)
Pur si simplu, in acele localitati e saracie. Nu poti sa platesti salarii de 500 de euro daca vinzi gogosi sau covrigi, ai un chiosc cu un vanzator, speli masini sau tunzi oameni, pentru ca ar trebui sa maresti preturile serviciilor si piata te-ar rejecta, ai trece pe pierdere si ai inchide.
Ce se va intampla acum pe acolo? Pai se va trece si mai abitir la negru (oameni fara contract) sau gri (salariatul o sa treaca fictiv la norma de lucru de 4 ore). Sau se va ajunge la somaj, afacerea o sa pastreze 4 oameni in loc de 5 si o sa ii cam calareasca sa scoate aceiasi bani.
Nu poti creste an de an salariul minim cu 15%, in conditiile in care practic nu ai inflatie si cresterea economica e de 3-4-5%. In zonele sarace pui niste bariere prea dure pentru angajare. La fel pentru oamenii slab calificati, cei cu 10 clase, de exemplu. Astia o sa ingroase randurile asistatilor sociali, care o sa renunte in a isi cauta de lucru. Cu fiecare crestere a salariului minim de 15% vor fi si mai departe de a intra pe piata muncii la alb.
Trebuie alte masuri pentru a ajuta astfel de oameni, masuri active (ajutoare pentru recalificare, stimulente firme la angajare, ajutoare pentru relocare la cei fara loc de munca de mult timp – plata chiriei pe un an, de exemplu). Marind salariul minim mult prea rapid, de fapt ii fortezi pe acesti oameni sa devina asistati social si atat.
In linii generale, cresterea economica se poate face pe 2 cai, una usoara si a doua mult mai grea de implementat.
1. Cea usoara: interventia statului in economie prin masuri de crestere a salariului minim pe economie, masuri de ajutor social, de beneficii acordate cu titlu gratuit (gen transport gratuit, etc), masuri de subventionare in zone care nu ar trebui sa apara (exemplu - pretul gigacaloriei in Bucuresti este subventionat de la bugetul local in proportie de 50% daca nu ma insel). Si mai sunt o sumedenie de masuri care pot fi luate destul de usor, cu efecte imediate in buzunarele oamenilor. Spus mai simplu, masuri care odata implementate lasa mai multi bani in buzunarele oamenilor, bani care pot fi folositi apoi pentru acoperirea altor nevoi.
Astfel de masuri au efecte perverse care nu pot fi cuantificate foarte strict, efecte care merg spre cresterea inflatiei, a cursului de schimb, a somajului, lipsa productivitatii in munca, cresterea evaziunii fiscale, a coruptiei, etc. Banii mai multi din buzunar se pierd repede prin taxe marite si prin inflatie. Rezultat - o populatie "inactiva" economic, usor de manipulat si dependenta de stat. (recunoasteti modelul din Romania?)
2. Calea grea: interventia statului in economie prin masuri de crestere a productivitatii muncii, de stabilire a strategiilor de dezvoltare pe termen lung, de identificare a ramurilor economice care pot genera valoare adaugata mare, masuri de imbunatatire a infrastructurii terestre, navale si aeriene, masuri de imbunatatire a climatului de afaceri si de crestere a concurentei, masuri de redistribuire a bugetelor in functie de performante (in invatamant in functie de rezultatele nationale si internationale, in sanatate in functie de gradul de mortalitate, in politie in functie de numarul de doasare cu autori necunoscuti, in administratie in functie de timpul de rezolvare al sesizarilor si cererilor primite - si mai sunt multe alte criterii de performanta care pot fi implementate).
Toate genurile acestea de masuri asigura cresterea competitivitatii economiei, "decupleaza" oamenii de la conducta ajutoarelor sociale de orice fel, cultiva spiritul antrepenorial si dorinta de munca, scade coruptia, creste mobilitatea economiei in situatii de criza, etc. O economie care nu are structura unei pirmanide inversate ci mai degraba a butoi in care pe mijloc - grosul - este ocupat de intreprinderile mici si mijlocii cu obiect de activitate servicii sau consultanta pentru cat mai multe domenii posibile.
Bugetul ar trebui conceput astfel incat o mare parte sa fie alocat investitiillor in infrastructura, investitii care au efecte directe in cresterea mobilitatii marfurilor si materiilor prime.
Off de record - deunazi ma uitam pe o cerere de achizitie pe fonduri europene pentru o comuna oarecare din Romania, pentru dotarea caminului cultural. Ce mi-a atras atentia este cerinta de videoproiector cu laser, mixere audio, boxe, etc - toate cerinte de ultima generatie - deci si foarte scumpe. Oare de ce are nevoie acea comuna de echipamente atat de scumpe? Doar pentru ca sunt bani europeni? Parerea mea este ca se forteaza la maxim valoarea investitiilor astfel incat "parandaratul" sa fie cat mai mare in valoare absoluta (daca aplici 10% la 1 mld - rezulta 100.000 iar daca aplic 8% la 2 mld - rezulta 160.000).